Sa ne iubim un strop mai mult…

     ” -Hai sa iti mai zic ceva si apoi trec la treaba, o stii pe doamna G?20150927_202554

      – Da mama, ce a facut?

      -Ieri a fost ziua ei si imi spune ca se duce in oras doar cu sotul sa manance ceva la restaurant, iar fetitele stau acasa.

      -Aham, asa si?

      -Ei mereu au facut asa, un concediu  cu copii si apoi un concediu doar ei doi…cred ca ea isi iubeste mai mult sotul decat fetele. Bine fata, te las si nu uita sa mananci!

      -Bine fata, vorbim! ”

       Trec la spalat vase, iar cuvintele ei “cred ca ea isi iubeste mai mult sotul decat fetele” se plimbau prin mintea mea. Mama a fost asa dedicata cresterii mele, mereu prezenta, inca imi vorbeste ca si cum as avea zece ani, normal ca atitudinea doamnei G i se pare deplasata. Imi amintesc cand era tata racit, ii arata cutia cu medicamente si il izola in alta camera. Cand raceam eu, era lipita de mine zi si noapte. Oare doamna G face ceva gresit?

      Imi amintesc cand am fost ceruta de sotie am auzit : ” vrei sa imbatranim impreuna?” si nu “vrei sa avem copil?”. Dorinta de a avea un copil apare in timp, cand te simti cat de cat pregatit pentru noua provocare. Noi incercam sa profitam de momentele cand bebelusii dorm, de exemplu seara ne uitam la un film, cuibariti unul langa celalalt pe canapea. Am inceput sa fiu mai relaxata in ale mamiciei si mai nou o data sau de doua ori pe luna, iesim doar noi doi la restaurant sau la cinema. Ne aranjam frumos, parca am avea prima intalnire si plecam tinandu-ne de mana spre cateva ore de relaxare, lasand pufosii cu bunicii. Nu am avut puterea sa-i las totusi in concediu acasa, i-am luat cu noi la mare, insa sunt si bebelusi si inca alaptam. Noi mamicile ne schimbam din clipa in care apare bebelusul in bratele noastre, eu eram o leoaica si nu lasam puii de langa mine. Partenerii nostri au nevoie de atentia noastra, dar si noi tanjim dupa ei. Sunt convinsa ca relatia noastra trebuie sa fie ca la inceput, sa ne dam atentie unui celuilalt, daca noi suntem fericiti automat formam un camin cald, o atmosfera plina cu iubire pentru baietii nostri. Ei invata de la noi, simt iubirea si o sa aiba parte de o dezvoltare si crestere armonioasa. Am o cunostinta care avea mereu discutii cu sotia lui, se certau si in fata fetitei lor. Fetita a inceput sa vorbeasca in jurul varstei de 3 ani si devenise timida. Un astfel de mediu nu ajuta un copil, din pacate il marcheaza, devine izolat de lume si cu aripile rupte.

      Felicitari doamna G pentru ca il iubiti pe sot o picatura mai mult decat pe fete. Asa aveti un camin armonios si fetele invata despre iubire si respect. O sa incerc sa strecor in programul baietilor si timp pentru noi, chiar daca relatia noastra se afla pe drumul bun acum, dar mai apar turbulente, iar micile dragalasenii nu strica, din contra ajuta. Hai sa iubim partenerul o picatura mai mult!

 

Cu drag,

Ellie

P.S: daca ti-a placut articolul, te invit sa ma sustii cu un like pe pagina de Facebook „Cufarul mamei”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *