Iti amintesti cum ne-am cunoscut?


intalnire         Stau la birou, injur deja neuronul ca de dimineata mi-a sugerat sa imi iau tocuri. Privesc ceasul, ora 13, stomacul incepe revolta. Colegul de birou apare si mergem sa luam pranzul. Frumos afara, o zi de semi-toamna, 2 septembrie 2009. Ne asezam la masa, iar la colegul meu apare un tip inalt, la vreo 25 ani, brunet, ochii caprui. Se cunosc bine si se aseaza langa noi. Vorbim, aflu numele lui, Catalin… imi vin automat in minte versuri din Luceafarul. Voia buna apare la masa noastra. Acest personaj imi era simpatic, il cunosteam doar de o ora, imi oferea o stare de bine prin cuvintele lui si vocea calda. Ajung acasa si imi arunc trupul obosit in asternutul rece, odihna ma astepta cu bratele deschise. Suna telefonul, apare pe ecran un mesaj de la un numar necunoscut: “As vrea maine sa continuam discutiile incepute azi, Catalin”.
     Adorm, iar dimineata ma gaseste tastand de zor cu C, programand o intalnire. Ne-am vazut in Herastrau, linistea ne-a intampinat. Eram, parca, doar noi doi… ne-am ales o banca si am vorbit despre trecutul nostru, despre viata, ce ne dorim in viitor. Mi-a batut la usa sufletului si a intrat, mi-am dorit din prima secundă să rămână. Iar acum dupa 6 ani, îmi doresc să nu mai plece niciodată. Ne-am gasit, neimplinirile din viata personala ne-au adus impreuna. Am povestit temerile noastre, am vorbit deschis despre lacrimile varsate. Parca vorbeam cu mine, aveam aceleasi pasiuni… “asa arata oare sufletul-pereche?” imi rasuna in minte. Stangaci, la final de seara, mi-a luat mana si mi-a cerut sa il insotesc pe drumul lui, pentru ca el isi doreste sa fie in planurile mele pe viitor. Prima atingere, am simtit caldura lui, protectia de care aveam nevoie in lumea asta nebuna si o stare de confort pe care nu o mai simtisem. Ne stiam de o zi si simteam ca ne stim de ani…
   Asa a inceput totul, suntem de 6 ani impreuna, suntem parinti. Am trecut prin furtuni, au fost clipe cand a existat singuratatea intre noi… dar am stiut sa ne protejam si sa ne ridicam. Ne iubim altfel acum, nu pasional si cu stol de fluturi in cap, ca la 20 de ani, ci frumos de matur. Iubirea se schimba, moare si renaste, are mai multe forme. Imi place acum ca R&R au crescut si avem serile noastre, ne este suficient sa ne tinem in brate. E asa bine si cald, locul meu pe veci. Mi-a promis ca o sa imi fie mereu alaturi si impreuna am trecut prin momente grele… vorbele lui din seara de 3 septembrie 2009 au fost demonstrate peste ani, nu au fost cuvinte fara sens spuse de un tanar indragostit pentru a castiga un trofeu. Este cel mai important om din viața mea. Cel mai frumos cadou pe care mi l-a oferit viața, nu as schimba nimic din trecutul meu, nici clipele cumplite prin care am trecut… motivul : daca as schimba sigur nu ne-am cunoaste, iar R&R nu ar exista. Mi-a oferit siguranta, fara el nu aș mai fi eu. Drogul legal din care sorb in fiecare zi, esti tu. “Impreuna mereu” am scris pe verighetele noastre, am prevestit se pare… pentru ca asa am fost… noi doi, impreuna mereu, tinandu-ne de mana.
Tu, iti amintesti cum l-ai cunoscut pe EL?

Cu drag,

Ellie

P.S: daca ti-a placut articolul, te invit sa ma sustii cu un like pe pagina de Facebook „Cufarul mamei”.