Doar o altă zi de duminică!

             Doar o altă zi de duminică în care avem coduri galbene de caniculă, băieți deștepți cu afaceri de milioane, pușcării pline, furturi, accidente, multă minciună, legalizări de lucruri scârboase, pokemoni pe străzi. O scurtă cronică a unei Românii peste care soarele doar apune. Răsar însă tot mai des critici care își dau cu părerea și atât.

          Doar o altă zi de duminică în care valul descurajării ne aduce și pe noi la mal. Nu ține cont de vârstă, poziție socială, naționalitate sau sex. Ne descurajează oamenii. Ne descurajează eșecul. Ne descurajăm singuri. Renunțăm pentru că ne pierdem încrederea în noi și ne subestimăm. Problema e că facem asta des și trecem prin viață fără să fi descoperit ceva din ea. Cu alte cuvinte, trăim degeaba…

           Doar o altă zi de duminică în care oamenii vin și pleacă din viața noastră ca trenurile. În gara sufletului nu staționează decât atât cât au nevoie. Sau cât avem noi… Și fiecare își caută gara care îi place. Unii țin cont de aspectul exterior, alții de cât de bine se simt în interior. Unii caută o gara curată, alții preferă gările pustii. Uneori, mai uităm bagajele în gările altora, și le producem suferință. Iar ei se amagesc cu gândul că într-o zi ne vom întoarce după ele. Dar nimeni nu se mai întoarce!

          Doar o altă zi de duminică în care stăm și așteptăm. Mai mult stăm. Uităm că ”viitorul constă în a dărui totul prezentului”. Pentru mulți poate fi ultima zi de duminică, pe holurile de la oncologie. Pentru alții poate fi duminica ce aduce schimbarea. Ieșirea din timp ne așteaptă pe toți.

          Până atunci, învață să iubești și să te iubești. Până la urmă suntem doar niște visători într-un univers fără sfârșit!
Ce faci azi, are ecou mâine.

          Apropo, tu ce ai făcut azi? Într-o altă zi de duminică…….

L.